la-Bacau.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii bacauanilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Identitatea românească s-a șlefuit la sat - mărturii din muzeele rurale băcăuane

Agerpres

 

Călătorul dornic să cunoască valorile autentice ale culturii populare românești ar trebui, parafrazându-l pe Nicolae Iorga, ''să meargă la țară, sat cu sat, în prag de biserici vechi", iar dacă timpul îl presează să viziteze ''muzee sătești, temple ale națiunii viitoare".

Asemenea așezăminte culturale băcăuane, ridicate de oameni cu un admirabil simț al istoriei acestor locuri, îndeplinesc trei funcții majore: păstrează valorile materiale drept simbol al spiritualității creatoare din cele trei zone etnografice caracteristice județului—Trotuș, Bacău și Colinele Tutovei — oferă acces la tradițiile locului și permit diseminarea cunoașterii acestora.

Locuințele țărănești tradiționale din județ îmbină elemente de arhitectură moldovenească cu spiritul practic. Casele albe, decorate cu lemn sculptat ori traforat, înnobilând streașina ori cerdacul sau prispa, sunt piloni principali ai unui decor gospodăresc în care coabitează, alături de casă, și coșerul, grajdul, beciul , cuptorul, fântâna, cotețele pentru păsări și porci. Grădina de flori din fața casei și cea de zarzavat și legume din spatele acesteia, via, livada reprezintă o permanență în susținerea gospodăriei, dar și un veșnic motiv de trudă. La sărbători sau în ziua de duminică, locuitorii satelor se îmbracă în straiul popular moștenit de la părinți, în ie de borangic țesută în casă, în costume confecționate și înfrumusețate de mână, încălțându-se cu opinci meșterite în propria gospodărie. Priceperea meșterilor a înduplecat cele mai tari esențe ori materiale în a se lăsa modelate în obiecte de strictă necesitate casnică ori agricolă.

Cele 491 de sate băcăuane, având o suprafață totală de 6.621 km pătrați, reprezentând 2,8 la sută din teritoriul țării, tezaurizează prin astfel de muzee locale asemenea moduri de viață, valori spirituale, morale și culturale, care sunt ''importante puncte de referință, cu valoare emblematică pentru imaginea culturală a județului", spune Iulian Bucur, cercetător la Complexul muzeal din Bacău.

''Metaforic vorbind am putea spune că un astfel de muzeu este o istorie a vieții unei comunități, ale cărei file sunt exponatele cu a lor diacronie întemeiată pe identitatea locuitorilor prin semne distinctive. Ele sunt tezaurul acelei comunități, fapt ce evidențiază nu numai ideea moștenirii, a transmiterii valorilor culturale din generație în generație, a creării unei legături palpabile între trecut și prezent, ci, mai ales a datoriei celor de astăzi de a transmite acest tezaur în viitor", spune, la rândul său, Feodosia Rotaru, cercetător băcăuan profilat pe etnografie și folclor.

Tipurile de muzee sătești băcăuane, constituite în cea mai mare parte la inițiativa învățătorilor, profesorilor și preoților, principali mentori ai localităților rurale, dezvăluind modul de a fi al sătenilor, diferă mergând de la instituții cu mai multe secțiuni la așezăminte care se axează pe un anumit domeniu, până la case memoriale, biserici, ori chiar un sat întreg, cum este cazul la Berzunți, renumit pentru porțile caselor sau Cașin, cunoscut pentru ornamentele din lemn de la cerdacurile și streașina acoperișurilor de la locuințe.

Muzeul sătesc ''Casa Zamfirei" din Sănduleni, localitate situată la 30 de km de municipiul Bacău pe drumul spre Onești, a fost înființat de preotul Daniel Puiu. Este situat într-un spațiu care prezintă în miniatură viața satului, casa țărănească cu pridvor a cărui ultim proprietar a fost bătrâna Zamfira, care a împrumutat, firesc de altfel, numele său muzeului. Ograda cu toate acareturile unei gospodării înstărite, fântâna, o bisericuță, întregesc un spațiu natural de o frumusețe aparte.

Casa-muzeu, cu prispa sa de lut, acoperită cu stuf și draniță, cu ferestre aidoma caselor țărănești de prin secolul al XIX-lea, conține în interior o bogată colecție de obiecte gospodărești, covoare țesute manual, ștergare, costume naționale specifice locului, mobilier, broderii, dar și măști. În curte și anexe sunt expuse unelte agricole, harnașamente, amintind de activitățile zilnice ale locuitorilor satului. Bisericuța din lemn adăpostește o colecție de icoane realizate fie pe lemn de locuitori din zonă, fie sunt reproduceri după cele de la Mănăstirea Nicula.

Muzeul Sătesc din Sulța, localitate în bogata zonă de tradiție și creație populară de pe Valea Trotușului, ființează în clădirea unei foste școli. Exponatele donate de sătenii bătrâni cuprind costume naționale purtate la sărbători și ceremonii religioase, broderii, fețe de masă din dantelă lucrate de mână, prosoape brodate, icoane și cărți de rugăciune de la finele secolului al XIX lea, dar și obiecte de uz casnic și gospodăresc, între care unelte de prelucrare a cânepii, războaie de țesut, vase de lut. Inițiatoarea acestui patrimoniu local de civilizație și cultură, învățătoarea Maria Crăciun, spune că muzeul ''este o lecție de istorie a satului pe care o învață elevii, a tradițiilor și îndeletnicirilor străbunilor lor pe care trebuie să le păstreze".

Muzeul etnografic din Poiana Sărată reunește valori materiale din acest sat martir românesc de pe Valea Trotușului lovit de vitregiile istoriei încât și cuvântul Sărata din denumirea sa ''simbolizează lacrimile oierilor care locuiesc în zonă de secole", după cum susține etnograful băcăuan Dorinel Ichim.

Găzduit în două săli din incinta școlii, muzeul cuprinde exponate reprezentative pentru viața locuitorilor din sat, fiind grupate pe secțiuni. Prima dintre acestea o constituie colecția de costume tradiționale pentru femei, bărbați și copii, precum și cele folosite în ocupații de bază în zonă. Într-o a doua secțiune sunt reunite unelte pentru oierit, altele specifice prelucrării tradiționale a lemnului și cele mai reprezentative utilizate în meșteșugurile casnice, tors, țesut și vopsitul vegetal.

''La noi este tradiție. Totul este bine înrădăcinat și nimeni nu vrea să schimbe obiceiurile satului. De aceea fiecare sătean a donat câte un obiect din propria gospodărie pentru muzeu, pentru a face cunoscut trecutul istoric al locului tuturor celor care vor să ne cunoască îndeajuns", spune inginerul zootehnist Nicolae Vrânceanu, animatorul vieții acestui muzeu.

Muzeul etnografic ''Preot Vasile Heisu" se află găzduit în sediul, edificiu de patrimoniu, al primăriei Răcăciuni, la aproximativ 25 de km de Bacău, chiar pe DN 2, rută care leagă municipiul reședință de județ de orașul Adjud.

Patrimoniul muzeului este rodul strădaniilor preotului Vasile Heisu (1911-1971) care timp de mai multe decenii a colecționat mai bine de 700 de piese de port popular și textile de interior din satele de sud ale județului Bacău, situate de o parte și de alta a Siretului: Răcăciuni, Orbeni, Pâncești, Parava, Valea Seacă și Corbeasca. Având ca spațiu de expunere un hol și șase camere, piesele sunt expuse în vitrine-nișă în perete. În hol sunt prezentate o scoarță lucrată în tehnica ,,chilim'', decorată cu motivul ''hora'', și o alta având un decor geometric ''în roate''.

Costumele sunt grupate după localitatea de proveniență și după perioada în care au fost create. Cele pentru femei sunt formate din catrință tip ''peștiman'', ie din bumbac cu poale, ștergar din borangic, brâu și bete. Un alt tip de costum este cel format din fustă aleasă ,,androc'', cămașă din borangic sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate piesele sunt bogat ornamentate, multe dintre ele fiind decorate cu paiete și mărgele. Costumele bărbătești sunt mai simple, fiind compuse din ițari din cânepă sau lână, cămașă simplă sau cu fustanelă, pieptar, brâu sau chimir. Sunt expuse și piese de același fel grupate în sector special : peștimane, androcuri, cămăși, ștergare de cap, marame din borangic, dar și bundițe, pieptare, sumane.

''Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului", spune muzeograful băcăuan Feodosia Rotaru.

Un sector special al muzeului este destinat prezentării de unelte folosite la crearea acestor costume, precum și altele atestând vechimea așezărilor omenești de pe Valea Siretului în zona județului Bacău.

Muzeul din Răcăciunireprezintă, practic, actul de naștere al secției de etnografie a Complexului muzeal ''Iulian Antonescu" din Bacău după donația făcută în 1971 de preotul Vasile Heisu. Alcătuit pe parcursul a mai bine de șase decenii, Complexul Muzeal din localitatea Prăjești, care poartă numele profesorului Paul Țarălungă, este alcătuit din săli de expunere pentru aproximativ 3.000 de piese grupate pe opt secțiuni: geologie, paleontologie, arheologie, etnografie, numismatică, botanică, zoologie, meșteșuguri, precum și o grădină botanică în care se află mai bine de 2.000 de specii de arbori, arbuști și flori de câmp ori decorative.

Vizitatorii pot vedea în acest ''spațiu de cultură și educație palpabilă", cum îl definea profesorul Paul Țarălungă, aflat la 24 de km de municipiul Bacău, pe Valea Siretului, fosile de mamut, oase și dinți, descoperite în vechea albie a Siretului, dar și obiecte de cult ori fragmente de ceramică din cultura Cucuteni și epocile neoliticului sau bronzului, mamifere și păsări autohtone rare, între care acvila țipătoare și pasărea ogorului, împăiate chiar de elevi, ajutoarele cele mai de nădejde în demersurile întreprinse de entuziastul și priceputul profesor din Prăjești. De asemenea, pot fi văzute obiecte tradiționale din lemn și os, cu o vechime de două secole, precum și costume populare.

Pasionații de biologie pot vedea embrioni monștri de miei, porci sau câini conservați în laboratorul muzeului. În borcane pot observa de aproape cum arată un miel sau un porc cu două capete. Tot în formol se găsește și un pui de delfin sau un căluț de mare adult. În altă cameră sunt împăiate animalele autohtone, precum vulpea, ursul sau jderul.

Iubitorii istoriei au ocazia să vadă cum arată o halebardă sau alte arme folosite în luptele cu turcii, descoperite în expedițiile arheologice organizate cu elevi, dar și cu locuitori ai satului, sub coordonarea unor specialiști în istorie de la muzeul din Bacău. Nu lipsesc monezile vechi și bancnote din multe colțuri ale lumii.

La mai puțin de 50 m. de muzeu se află o Grădina Botanică, considerată a fi singura de acest fel din Europa, amenajată în zona centrală a unui sat, creată tot de profesorul Paul Țarălungă, care cuprinde între cele 2.000 de specii, pe lângă arbori și arbuști ori plante din flora spontană din zonă, și plante exotice, între care flori din India, Ginko Biloba, nuci negri, vanilie sălbatică, migdali, magnolii.

Complexul muzeal din Prăjești, înființat în anul 1971 de profesorul Paul Țarălungă, cel care l-a și coordonat până în 2012, an în care a murit la vârsta de 91 de ani, a primit din partea autorităților locale, de curând, peste 400.000 de lei pentru modernizare și reabilitarea unor sectoare.

Istoricul și muzeograful Iulian Antonescu, vorbind despre ''instituția unică" în România care este complexul muzeal de la Prăjești, scria că ''inițiatorul său nu s-a preocupat numai de căutarea unor comori muzeografice, ci a fost și un excelent răspânditor al cuvântului științific, atât la catedră, ca profesor, cât și în rândul marelui public din localitatea de baștină sau din alte localitățile învecinate".

Muzeul Sătesc ''Zestrea strămoșilor" din satul Trebeș, localitate aflată la aproximativ 12 km la est de municipiul Bacău, a fost înființat la inițiativa învățătorului Vasile Ababei, care a primit sprijin din partea cunoscutului pictor naiv Ioan Măric, fiu al localității.

În muzeu sunt prezentate mărturii care atestă istoria, cultura, viața socială a oamenilor locului pentru care satul lor este ''ca o icoană", așa cum scrie pe afișul de prezentare de la intrarea în clădire. Obiecte din gospodărie, costume populare, covoare, mărturii scrise rămase de la fiii satului ''se constituie într-un tezaur care păstrează și face cunoscute datinile, obiceiurile, practicile sociale și culturale ale sătenilor din ultima sută de ani", spune primarul Marcelin Șolot. Muzeul sătesc din Trebeș conține și o expoziție cu tablouri din pictura naivă create de Ion Măric, cel care în lucrările sale prezentate pe simezele unor importante manifestări de profil ori în expoziții personale deschise în țară și peste hotare, face cunoscute, prin intermediul culorilor, dar și într-o manieră anecdotică, fapte, întâmplări și personaje din lumea satului.

Colecția de etnografie ''Maria Antal" din comuna Ghimeș Făget cuprinde piese datând din secolul al XVII-lea până în prezent, oferind vizitatorului posibilitatea de a urmări evoluția istorică a locuitorilor prin port, îndeletniciri, ritualuri și tradiții local. Țesături, costume populare, broderii, dar și ustensile de bucătărie, diverse unelte folosite la albinărit, prelucrarea laptelui la stână, prepararea cărnii, ouă încondeiate, haine de sărbătoare, oferă o imagine a vieții cotidiene a oamenilor din frumoasa zonă de pe Valea Trotușului, situată la aproximativ 50 de km. de Comănești, pe drumul care duce la Miercurea Ciuc.

La fel ca ''Maria Antal'' la Ghimeș Făget, și în alte localități băcăuane, oameni ai satului, păstrători ai tradițiilor, au deschis muzee sătești. Între acestea se află colecția ''Aristița și Vasile Teacă" din Buciumi, colecția ''Gheorghe Caităr" din Oituz ori colecția ''Petrică Bilibok Bârsan" din satul Târhăuș, Muzeul Sătesc din Lipova, comună situată în zona Dealurilor Tutovei.

Un spațiu expozițional ce încorporează un sat întreg este Berzunți, așezare băcăuană peste care, spun locuitorii săi, ''s-a pogorât binecuvântarea". Casele, dar mai ales porțile monumentale ale acestora, sunt recunoscute prin originalitatea lor. Îndeplinind, după cum afirmă profesorul băcăuan de arte plastice, Aurel Stanciu, atât o funcție practică dar și una privită ca dimensiune culturală", porțile din Berzunți, semne ale identității specifice ale unui sat întreg, sunt înalte, formate din trei stâlpi de stejar sculptat și acoperiș din șindrilă, unicat în România. Motivele utilizate într-o manieră proprie de meșterii locului, sunt geometrice, florale ori zoomorfe. Faima porților din Berzunți a trecut hotarele țării, mai ales după 1990 când vizitatorii occidentali au privit cu uimire către aceste creații ale artei populare băcăuane. Mulți dintre meșteri au fost solicitați în Franța, Germania, Italia, Spania pentru a înfrumuseța construcții edificate de proprietari străini iar unii dintre ei nu au mai revenit în sat, continuându-și creațiile pe alte meleaguri ale lumii, astfel încât doar vreo doi-trei localnici mai duc tradiția mai departe. Priceperea meșterilor care ''înduplecă'' cele mai tari esențe de lemn, modelându-le în armonie cu locul, se mai manifestă mai mult la refacerea unor vechi lăcașuri de cult din lemn ori la realizarea de troițe, așezate de locuitorii satelor băcăuane în apropierea fântânilor ori la răspântii de drumuri, acolo unde imaginarul popular a dat locului o dimensiune magică, uneori malefică, vorbind despre aceste zone ca bântuite de strigoi, pricolici, spiriduși ori vrăjitoare, spirite ce ar influența negativ viața oamenilor dar care pot fi alungate prin instalarea de troițe. Inventivitatea meșterilor din Berzunți în crearea acestor unicate ''este uluitoare", spunea omul de cultură băcăuan Constantin Donea.

O altă dimensiune creativă care a făcut în timp foarte cunoscut numele satului Berzunți este confecționarea măștilor tradiționale. Cel mai renumit exponent al locului în această privință a fost Dumitru Vrânceanu. El s-a inspirat în conceperea celor peste o mie de măști create de-a lungul a peste 80 de ani de viață, folosind piele, lână, fasole, pietre mici de râu ori lemn, din chipurile consătenilor săi surprinși, în multe exemplare, în ipostaze comice ale feței.

Dumitru Vrânceanu s-a consacrat, sub numele de Moș Tache, nu numai în expoziții deschise în țară dar și pe scenele europene, americane și australiene. El a făcut cunoscute doinele și sârbele din Berzunți colindând și încântând un public eterogen împreună cu un instrument conceput de el, un fel de vioară din metal la care a atașat o goarnă de alamă.

Parte din creațiile acestuia se mai află într-o mică colecție la școala din sat dar majoritatea măștilor sale se găsesc în colecții particulare din lumea largă.

Muzeele sătești sunt ''o binecuvântare în susținerea tradițiilor și originalității creației populare ce atestă în timp percepția artistică a frumuseții peisajelor, dar și inventivitatea și hărnicia oamenilor din satele băcăuane", spune etnograful Feodosia Rotaru.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014